Despre sex, nastere, moarte: cand si cum?

Despre sex, nastere, moarte: cand si cum le spunem copiilor? Un interviu cu psiholog clinician Oana Vasiu, Sibiu, detalii contact aici.

M: “Buna, Oana. In primul rand iti multumesc pentru acordarea acestui interviu. Este primul meu interviu, nu am nici reportofon, nici telefon destept pentru inregistrare pentru ca am spart doua, dar am in geanta un carnetel si un pix, si in cap niste intrebari. Existentiale, desigur. “

Ideea unui interviu cu tine (psiholog clinician, Master in psihoterapie analitica, mama) mi-a venit intr-o zi, in Piata Mare, Sibiu. O mama imi povestea despre fiul ei de 4 ani si 3 luni care refuza sa mai faca pipi (in urma unei mini interventii chirurgicale in zona cu pricina later edit: plus exemplul/influenta unei verisoare mai mari care refuza sa mearga la toaleta). Cum Giugiuka mea manifesta si ea probleme similare cu alte cauze, am intrebat-o: ‘Si ce i-ai spus ca sa faca pipi? Eu ii arat fie-mii un balon imaginar cu palmele rotunjite, iar apoi ii explic <Mami, vezica ta de aici (pun degetul si revin la forma balon) e acum plina plina cu pipi si se umfla umfla umfla si e posibil sa faca POC! Ceea ce doare foarte tare si ar fi nevoie sa mergem la spital sa o lipeasca la loc.>, dupa care chiar face pipi.’

vezica balon
“Nu viau sa fac poc! Viau sa fiu felicit! Ai baut multa limonada, scoate pipiul din mine sa faci loc pentru suc!”

Raspunsul ei a fost: ‘I-am spus ca daca nu face moare, a intrebat si ce se intampla si i-am raspuns ca te ingropam si plangem mama dupa tine.’ (later edit: dupa multe alte explicatii de ce se poate intampla rau, cf. comentariul mamei cu care am vorbit, postat mai jos.)

Ulterior, citeam pe un blog despre cum mommy blogger (mamica blogaritza) intreba ce sa-i spuna fetei de 3 ani care intrebase pe unde iese bebe nr 2: adevarul sau taietura la burtica? Si erau comentarii despre cum sa spui adevarul!

Ambele raspunsuri au trezit in mine o reactie instinctiva de “Nicusor, stai usor”. Cum adica prezentam copiilor asa mici scenarii existentiale sub forma adevarului crunt, agresiv, socant? Traim intr-un ritm alert, avem acces la informatie mai mult ca niciodata, dar chiar vrem ca ai nostri copii sa stie TOT din fasa daca s-ar putea? Cand este un copil pregatit sa stie mai multe?”

Oana Vasiu: “Stim ca un copil e pregatit din perpectiva dezvoltarii sale psiho-emotionale sa afle ceva nou, in momentul in care intreaba el. Daca parintii sunt deschisi, (depinde si de societate si de tabuuri) vor vorbi cu copilul curios despre ‘Ce inseamna asta?’, atenti fiind la cat intreaba copilul. Exprimam raspunsul la mod general, nu explicit, la nivelul lui de intelegere din acel moment.”

M: “Ok, uite, pentru continuitatea povestii, hai sa vedem cu Nasterea de exemplu. Giugiuka m-a intrebat din senin intr-o zi pe strada, la plimbare, tinandu-ne de mana, ‘mami, cum am venit eu ‘a tine in butica? De unde?’ Ca sa nu intru in blocaj si ca sa raspund, totusi, ceva, am deschis gura cu un ‘Mami, eu chied ca tu ai cobolat la mine in butica pe o raza de lumina, de pe o steluta de sus din cel. M-ai vazut de sus si m-ai ales pe mine sa fiu mamica ta. Si sunt foalte felicit ca m-ai ales pe mine.’

Lumina_CJ
Si inca mai mangaie lumina copilul binecuvantat.

Am spus asta ca sa nu ajunga fie-mea ca in povestea cu barza relatata cuiva de un domn, caruia, copil mai marisor fiind, la spital, i s-a spus dupa ce a vazut niste sange la mama lui ce nascuse bebe 2, ca era de la barza care se lovise cand intrase pe geam cu bebele.”

Pauza de rasete.

O: “Da, barza, Tudi al meu stie ca s-a nascut din burtica mea, dar vrea sa puna zahar pe pervaz pentru barza ca sa-i aduca un fratior.”

M: “Stiu! Eu am pandit-o mai rau ca pe Mos Craciun! Deci, cum facem? Le spunem ca nasterea e vaginala sau explicam cu a taiat nenea dotolu’ bultica sa scoata pe bebe? Mie mi-a rezolvat problema vecina de palier, bunica lui Catalin, i-a explicat fie-mii despre cezariana, fara sa o intrebe nimeni (n.a. din ciclul “Viata la bloc ar trebui interzisa prin lege”), iar fie-mea a parut multumita, nu a intrebat deloc despre cum si pe unde iese bebe.”

O: “Cand copiii inteleg diferentierea sexuala le explicam ca nasterea e vaginala. Pana atunci le povestim ca, pentru a se naste, mama a mers la spital si domnul doctor a scos copilul din burtica mamei. Sexualitatea (penis vs vagin) vor incepe sa o priceapa mai bine inspre 6 ani. Este bine sa fie pregatit, dar mai bine intrebati-l ‘Dar TU ce stii despre asta?’ Imi spunea o mama ca fiul tot folosea cuvantul ‘Pula’. Si am sfatuit-o sa-l intrebe ce crede el ca inseamna, i-a raspuns cu totul altceva. Cand i-a spus mama ce este si am rugat-o sa-l intrebe daca vrea sa-l si arate persoanei respective careia ii adresa cuvantul, s-a linistit copilul.

La fel si cu baiatul care auzise cuvantul ‘Sex’. Spunea tuturor ca el face sex cu invatatoarea. Acelasi scenariu, am rugat-o pe mama sa il intrebe ce crede el ca inseamna, raspunsul a fost, cum era de asteptat, complet diferit de realitate. Dupa ce am sfatuit-o sa-i spuna ca a face sex cu cineva inseamna a sta complet dezbracat in fata celeilalte persoane, nu a mai facut copilul sex cu invatatoarea. Daca nu ii intampinati voi pe el cu acel ‘Dar TU ce crezi despre asta?’, veti risca sa transpirati inrosite precum in reclama cu mama explicand fetei in bucatarie despre ce inseamna VIRGIN, cand ea doar intrebase ce citise pe sticla ‘Virgin Olive Oil’.” (video hilar aici).

M: “Ca tot veni vorba de penis si vagin, fie-mea acum stie doar ca baietii fac pipi cu putzulica, iar fetitele cu pasalica. Dar am citit in 2 carti, printre care si asta cu ‘Mami, tati, ma auziti?’ a lui Jacques Salome, despre faptul ca incep sa-si descopere organele genitale astia mici de pe la 2 ani, sub forma jocului cu ele, in apa la baie, iar ca cel mai tampit lucru pe care poti sa-l faci e sa-i zici alarmat ‘Ce dracu’ faci acolo? Ia mana, e rusine!’”

O: “Absolut! Explorarea genitala e normala. Cu reactii negative nu facem decat sa generam sentimente de rusine, vinovatie, blocam sexualitatea, ceea ce conduce in timp la tulburari sexuale grave. Putem desigur, sa le explicam, ca ce fac ei e normal, dar nu facem asta de fata cu alte persoane.

Cat despre Rusine. Depinde de parinti. Au parintii rusine? Sunt mame care alapteaza in public. Copii care umbla dezbracati. Ce urmaresti sa invete copilul tau? Sa fie prudent, precaut? Sa fie pudic? Sa nu arate mare lucru? Va exista mereu o baba (n.a. din ciclul “Babele cu opinii necerute ar trebui interzise prin lege”) care sa-i spuna prietenei mele din Germania despre fie-sa in chiloti ca ‘e rusine, umbla ca tiganii.’ Asa ca, recomand un ‘In societatea noastra, pe Pamant, nu ne dezbracam in public’ in cazul in care copilul vrea sa umble dezbracat pe strada.

M: “Acum ca am vorbit despre nastere si sex, firul tesut al povestii merge la o alta problema existentiala dificila, si anume la Divort. (n.a. asta pentru ca inca nu am terminat articolul in lucru despre Casatorie, si ‘De ce se casatoresc oamenii?’) Provin din familie de divortati, la fel si sotul meu, cunoastem oameni divortati, cred ca mi-am amenintat dupa nastere sotul cu divortul si ‘imi fac bagajele, iau copilul si plec la mama’ de vreo 379 de ori, ce ii spunem copilului in caz de?”

O: “Mami si tati pot sa se certe, sa se supere. E posibil sa nu mai locuiasca in aceeasi casa. Mami si tati vor ramane ai copilului respectiv. Imagineaza-ti triunghiul relational Mama Tata Copil: linia care se taie este intre M si T, nu intre C si M sau C si T.

relationship-triangle
sursa: lightworkers.org

*

Eu as prezenta asta sub forma de poveste: Familia soriceilor. Pentru ca mama-soricel si tata-soricel nu se mai intelegeau, tata-soricel s-a mutat in alta casa, iar puii au ramas sa locuiasca cu mama. Dar, de cate ori le era dor de tata, mama-soricel il suna iar puii povesteau cu tatal lor. Daca doreau, se intalneau cu el in oras, mergeau in concedii cu el, sau chiar dormeau la el acasa in unele nopti, dar apoi reveneau la mama lor acasa.

Am scris si pe blog despre divort, ma poti cita.” (articol AICI.)

M: “Ok, dupa nastere, sex (n.a. sau ce a fost mai intai, oul sau gaina?) si divort, in ordinea fireasca a lucrurilor ajungem la Moarte (n.a. from za cycal ‘Life is hard and then you die.’ ). Eu am trait experienta cu lumina in timpul accidentului de masina de la 18 ani si cred in lumina. Asa ca, dupa ce i-am spus fetitei mele ca a coborat de pe o raza la mine in burtica, povestea a continuat cu ‘dupa ce suntem muliti ca polumbelul din parcare, mami, din corpul mulit, iese raza de lumina si urca inapoi la steluta ei.’ Stii ce mi-a zis?:

Giugiuka: ‘Mami, o sa vii si tu cu mine pe steluta mea?’

M: ‘Desigur, draga mea.’

Giugiuka: ‘Dar, mami, nu avem loc amandoua pe steluta, melgem pe luna.’”

walking on the moon
sursa: stooffi.com

O: “Da, e ok povestea cu lumina si cu raza, mai ales daca si parintii cred in asta. Tot sub forma de poveste, eu expun moartea ca o deterioare atat de grava a corpului, incat sufletul nu mai poate sta acolo si se muta in casa din cer, dar sufletul primeste o casa noua in cer si se intalneste cu cei dragi si apropiati care au murit si ei.

Daca e mic copilul si nu stie ca batranii mor primii, nu e necesar sa-i spun ca mor eu inaintea lui. Cand Tudi mi-a zis ‘Mami, asa-i ca tu nu mori niciodata?’, i-am raspuns, ‘Da, mami, asa e, nu mor niciodata, sufletul nu moare.’ In contextul in care eu cred asta, desigur.  Corpul e posibil sa moara, daca nu cred in suflet ii prezint altceva, specific culturii noastre. Este insa, un abuz, sa fiu prea explicit inainte ca cel mic sa fie pregatit din perspectiva psiho-emotionala sa inteleaga. Daca ii spun ca mor, trezesc in copil sentimente de abandon, anxietate.”

M: “Noi recent am ingropat cu asta mica un pui de vrabiuta ‘mulit’ si am profitat de interesul ei crescut pentru desenele animate ‘Bambi 1’, ‘Bambi 2’ si ‘Regele Leu’ pentru a explica <Za Circle of Life> (n.a. Ciclul Naturii, nu Circul Vietii, desi…):

M: ‘Mami, o ingropam pe vabiutza in groapa asta, ca se strica pe ea canitza.’

Giugiuka: ‘Da’ de tze?’

M: ‘Pai ca e mulit corpul si o sa iasa din el niste viermisori mici, ca rama aia pe care ai tinut-o tu in mana la pestera, mai tii minte?’

Giugiuka: ‘Da’ de tze?’

M: ‘Pai, vin apoi alte vabiutze si papa viermisorii.’

Giugiuka: ‘Da’ de tze?’

M: ‘Pai, ia spune-mi, cand tie ti-e foame in butica, tu ce faci?’

Giugiuka dupa cateva secunde de gandire: ‘Pap pasghete.’ (n.a. spaghete, care arata ca niste rame, nu?)”

Oana Vasiu: “Sa-ti spun cum a fost cu pestele meu auriu? Poveste ASA NU: am fost plecata, a murit, intoarsa acasa tata m-a trimis sa ma uit in frigider, acolo am gasit pestele mort!”

Iar pauza de ras.

O: “Eram adolescenta, nu m-a traumatizat umorul negru totusi. Revenind, daca refuza copilul papa, pipi, caca, somn, apa, ii explici si ii tot explici: ‘Corpul tau are nevoie de apa, papa, somn etc. Daca nu, se imbolnaveste. Si trebuie sa mergem la spital si ne inteapa doctorul cu acul sa ne puna o perfuzie. Fara papa, apa, somn, ne putem imbolnavi foarte rau si E POSIBIL (nu sigur) sa murim. Corpul ramane mort, iar sufletul pleaca pe steluta’. Explicam cum functioneaza corpul (ex. Vezica si balonul), desi nu toti oamenii stiu.  E nevoie de RABDARE. Daca nu, ajungem sa amenintam pentru a prelua controlul, actionand in panica parintelui care crede ca viata copilului este in pericol.

Rolul nostru este sa explicam, sa ghidam, sa invatam, nu sa amenintam si sa controlam copiii.”

M: “Deci, ca sa sintetizam: vorbim in general, sub forma de poveste, detaliam doar cand copiii mai cresc si sunt pregatiti sa afle, vin ei la noi sa intrebe, si nu uitam foarte importantul ‘Dar TU ce crezi ca inseamna asta?’

Oana, iti multumesc inca o data pentru timpul acordat si rabdare, pentru sfaturi, le gasesc foarte utile. Inainte de a pleca din tara, vreau sa iau cu mine imaginea ta, bine ancorata in fotoliul tau in care ai respirat adanc si mi-ai vorbit calm de atatea ori, total naturala, dezinteresata de zulufii rataciti in par sau lipsa machiajului, asa ca o sa pastrez poza asta”:

Oana Vasiu

Share if you care!Share on Facebook
(Visited 715 times, 298 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *